Intrebare : Ce sunt spalarile vaginale ? Ca sa le faci, ai nevoie neaparat de recomandarea medicului sau e recomandat pt orice femeie sa le faca din cand in cand ? Care sunt beneficiile ? Exista riscuri ?

Raspuns: Spalaturile vaginale (se mai numesc si irigatii) sunt ceea ce le spune numele : spalari ale vaginului, cu ajutorul unui dispozitiv numit irigator. Irigatorul "stil vechi" este compus dintr-un recipient si un furtun care are in capat o canula, irigatorul "de ultima generatie" (i se spune "irigator intim") este compus dintr-un burduf de plastic cu canula. In recipient sau burduf se introduce lichidul cu care se face spalarea vaginului. Acest lichid este de cele mai multe ori apa distilata + o substanta medicamentoasa. De asemenea, poate fi un ceai de plante. Dar se folosesc si "leacuri babesti", "reteta vecinei" sau "chestii ciudate" ... in functie de lipsa de informatii a femeii.

Unul din cele doua motive principale ale folosirii spalaturilor vaginale este "curatenia". Multe femei au ideea fixa "acolo jos miroase ciudat", la altele chiar exista unui miros neplacut pe care incearca sa-l indeparteze prin aceste spalaturi vaginale iar multe femei pun egal intre spalaturile vaginale si curatenie (igiena) facand din spalaturile vaginale un fel de reflex precum spalatul pe dinti. Mai exista si femei care incearca sa faca din spalaturile vaginale un fel de "metoda anticonceptionala", spanandu-se imediat dupa contactul sexual neprotejat.

Ce "spune" vaginul despre toate acestea ? Vaginul "striga" cat poate "lasati-ma in pace" ! Vaginul nu are nevoie de astfel de interventii. Vaginul isi "poata singur de grija", el are un sistem de auto-curatare prin eliminarea secretiilor vaginale. Nu are nevoie sa i se dea "o mana de ajutor". Mai ales ca acest "ajutor" nu face decat sa faca rau. In flora vaginala exista microorganisme "bune", cu rol de protectie dar si microorganisme "rele", potential patogene. Microorganismele "bune" (Lactobacillus Doderlein) creeaza un mediu acid, care impiedica inmultirea microorganismelor "rele" (Candida Albicans, Gardnerella Vaginalis, E.coli, etc.). Spalaturile vaginale nu fac altceva decat sa distruga aciditatea vaginala (pH-ul) Scaderea aciditatii vaginale da posibilitatea microorganismelor "rele" sa scape de sub control, inmultindu-se peste masura. Aceasta inmultire necontrolata duce la aparitia infectiilor vaginale. Mai mult, daca dispozitivul pentru irigatii (irigatorul) nu este tinut intr-o stare de curatenie perfecta iar lichidul nu este pregatit corespunzator, prin aceste irigatiilor se pot introduce noi bacterii in vagin. Asa ca, in loc sa faca bine, spalaturile vaginale dese fac mai mult rau.

In cazul contactului sexual neprotejat, folosirea spalaturilor vaginale pe post de "metoda anticonceptionala" este cat se poate de ineficienta. In primul rand, spermatozoizii nu stau "la taclale" dupa ejaculare ci pornesc "ca din pusca" catre colul uterin, uter si mai departe catre trompele uterine. Si mai ales ca ejacularea are loc foarte aproape de colul uterin, nu le ia prea mult timp ca sa treaca "dincolo" (in uter) unde nu mai pot fi ajunsi de nici o irigatie. Mai mult, jetul de apa poate sa le dea o "mana de ajutor", impingand sperma spre interior. Nu era mai simplu sa se foloseasca un prezervativ ? Ba da, dar ...

Al doilea motiv principal al folosirii spalaturilor vaginale este tratarea unei afectiuni vaginale. Din pacate multe femei se trateaza "dupa ureche", fiindca "asa a facut si vecina" sau bazandu-se pe "diagnosticul" pus de prietena - "face bine, draga". In cazul existentei unei afectiuni vaginale NUMAI medicul specialist trebuie sa fie cel care face recomandarea acestui timp de tratament. Medicul recomanda tratamentul, substanta folosita si numarul de spalari. In acest fel se asigura ca acest tratament va face bine si nu va duce la apartitia altor probleme.

Spuneam ca vaginul "striga" sa fie lasat in pace. Acest "strigat" inseamna aparitia unor secretii anormale, abundente, apoase sau branzoase, aparitia unui miros neplacut, aparitia unor inflamatii, mancarimi sau usturimi vaginale si vulvare. Si apare cercul vicios, care din rau duce in mai rau - daca apare mirosul neplacut femeia se spala mai des ca sa "dispara" mirosul, se accentueaza dezechilibrul, se agraveaza infectia, mirorul este si mai neplacut, femeia se spala si mai des, dezechilibrul este si mai pronuntat, se agraveaza infectia ... si asa, ca un bulgare de zapada care se rostogoleste si este din ce in ce mai mare, pana cand femeia disperata nu mai stie ce sa faca si, intr-un tarziu, apeleaza la medicul specialist. Nu era mai simplu si mai sigur sa nu isi "bage nasul" (de fapt canula) ? Ba da, dar ...

Concluzia : cel mai bine este sa nu intervii in echilibrul vaginal natural. Spalaturile vaginale trebuie facute numai in cazul in care medicul specialist recomanda in mod expres acest tip de tratament. Spalaturile nu trebuie sa fie vaginale (in interiorul vaginului) ci vulvare (in exteriorul vaginului, spalandu-se numai vulva), fara sapunuri dure (cand se foloseste trebuie sa fie un sapun cu pH neutru), fara geluri intime, folosindu-se numai apa.

Canula
tub de sticla sau de ebonita, folosit in medicina in diferite operatii chirurgicale sau pentru spalaturi interne.
pH vaginal
aciditatea mediului vaginal.

Atentie : In cazul in care se recomanda spalaturi vaginale, irigatorul trebuie folosit de o singura persoana ! Irigatorul NU se imprumuta.